by Petro
Posted on
Multă vreme, când cumpărai sau vindeai o casă, discuția se învârtea în jurul a trei lucruri: zonă, suprafață și preț pe metru pătrat. În 2026, s-a adăugat un al patrulea, la fel de important: cât consumă imobilul și cât te costă să-l ții funcțional. Criza energetică prin care trece România nu mai este doar o problemă de factură lunară — a devenit un factor care influențează direct cât valorează o proprietate și cât de repede se vinde.
Hai să vedem ce s-a schimbat concret și de ce contează, indiferent dacă ești cumpărător, vânzător sau proprietar care închiriază.
România a intrat, în prima parte a lui 2026, într-o etapă nouă. De la 1 aprilie 2026, piața energiei electrice pentru consumatorii casnici este complet liberalizată — mecanismul de plafonare a prețului, care ținea factura sub control din 2021, a expirat pentru curentul electric.
Efectul s-a văzut imediat. Prețul mediu al energiei electrice pentru o gospodărie a urcat de la un prag plafonat de circa 0,80 lei/kWh la o mediană de piață de aproximativ 1,48 lei/kWh cu TVA — o creștere de aproape 85% în douăsprezece luni. La asta s-a adăugat majorarea TVA de la 19% la 21%, aplicată din 1 august 2025, care se reflectă și în factura la energie.
Pentru gaze naturale situația este ceva mai blândă pe termen scurt: plafonarea a fost prelungită, iar pentru clienții casnici se aplică măsuri în intervalul 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. Practic, presiunea vine în principal din partea energiei electrice.
Un detaliu care contează pentru portofel: piața fiind liberalizată, diferențele de preț între furnizori pot ajunge la 10–15%. Ai dreptul să schimbi furnizorul gratuit, iar comparatorul oficial ANRE îți arată toate ofertele sortate după prețul final cu TVA. Este cel mai simplu câștig posibil, fără nicio investiție.
Aici este legătura pe care mulți o ratează: atunci când energia era ieftină și plafonată, o casă ineficientă costa cu câțiva lei în plus pe lună. Acum costă sute de lei în plus. Iar cumpărătorii au început să calculeze exact acest lucru înainte să facă o ofertă.
O locuință nu se mai evaluează doar după preț, ci după costul total de deținere: prețul de achiziție plus factura pe care o vei plăti ani la rând. Un apartament cu 10.000 de euro mai ieftin, dar cu facturi duble, poate fi în realitate afacerea mai proastă.
Acest calcul se citește direct în certificatul de performanță energetică (CPE).
Conform Legii 372/2005, certificatul de performanță energetică este obligatoriu la vânzarea și la închirierea oricărei locuințe. Mai mult, legea cere ca orice anunț imobiliar să menționeze clasa energetică a proprietății.
Clasele merg de la A+ (cel mai eficient) până la G (cel mai ineficient), iar încadrarea se corelează direct cu factura lunară. Aici apare o problemă structurală a pieței românești: majoritatea blocurilor construite înainte de 1990 se încadrează, fără intervenții, în clasele D–F. Adică exact segmentul cel mai vulnerabil la scumpirile actuale.
Ce înseamnă asta în practică:
Cu alte cuvinte, eficiența energetică a trecut din „nice to have” în criteriu de preț.
Dacă ești cumpărător: nu te uita doar la prețul afișat. Cere certificatul energetic, verifică clasa și estimează factura reală la prețurile din 2026. Întreabă despre tipul de încălzire, izolație, tâmplărie și eventuale surse proprii de energie. O diferență de o clasă–două se poate traduce în mii de lei pe an.
Dacă ești vânzător: o proprietate eficientă se vinde mai repede și mai bine. Chiar și intervenții relativ mici — izolarea termică, înlocuirea tâmplăriei, iluminat LED, electrocasnice eficiente — pot reduce consumul cu 20–30% și pot îmbunătăți clasa din certificat. Într-o piață în care cumpărătorii se tem de facturi, un imobil „pregătit energetic” devine un avantaj competitiv real.
Dacă închiriezi: chiriașii aleg tot mai des în funcție de cost total, nu doar de chirie. O locuință eficientă justifică o chirie mai mare și se ocupă mai rapid.
Cea mai bună protecție împotriva scumpirilor nu este să speri că prețurile scad, ci să reduci dependența de rețea. Ai câteva direcții concrete:
Un sistem fotovoltaic, chiar și modest, nu doar că îți taie factura — crește clasa energetică din certificat și, implicit, valoarea imobilului la vânzare. Este una dintre puținele investiții în casă care se recuperează de două ori: prin economia lunară și prin prețul mai bun la revânzare.
Criza energetică a rescris regulile pieței imobiliare. Factura la energie nu mai este un cost invizibil pe care îl descoperi după ce te-ai mutat — este un criteriu de decizie afișat pe anunț, în certificatul energetic, și tot mai des negociat la tranzacție.
Vestea bună este că această schimbare recompensează pregătirea. Cine investește azi în eficiență — de la izolație până la panouri fotovoltaice — nu doar că plătește facturi mai mici, ci deține o proprietate mai valoroasă și mai ușor de vândut. Într-o piață în care toată lumea se uită la prețul energiei, o casă eficientă a devenit o casă mai scumpă — în sensul bun.
Ai o proprietate de vândut sau vrei să afli în ce clasă energetică se încadrează și cum îi poți crește valoarea? Contactează-ne pentru o evaluare.
- Criza energetică și imobiliarele: cum îți afectează valoarea casei
- Liberalizarea energiei a scumpit facturile cu ~85% în 2026. Iată cum influențează factura, certificatul energetic și eficiența valoarea unei locuințe.
- criza-energetica-piata-imobiliara-2026
- criză energetică imobiliare
Comentarii
Nu sunt comentarii pentru această noutate... Fii primul care comentează!
Adaugă comentariu